Să vorbim şi să scriem corect

Să vorbim corect. Lecţii de română. Partea I

Conform DOOM2

—Virgula se utilizează în interiorul unor locuţiuni adverbiale cu structură simetrică (cu chiu, cu vai; de bine, de rău); între interjecţii identice care se repetă (boc, boc; cioc, cioc, cioc; hai, hai; ham, ham; mac, mac; miau, miau; nani, nani) sau între interjecţii cu valoare apropiată (trosc, pleosc); între cuvinte care se repetă identic (doar, doar) sau cu unele modificări: încet, încetişor. Acestea se pot despărţi şi prin cratimă (cioc-cioc-cioc; doar-doar, încet-încetişor) sau, în cazul interjecţiilor, prin semnul exclamării (boc! boc!; trosc! pleosc!). Succesiunile de interjecţii cu valori diferite se scriu în cuvinte separate (ia hai).

—Cratima este semnul ortografic cu cele mai multe funcţii. În unele cazuri are caracter permanent (dă-l, de-a dreptul, las-o, s-a dus, ţi-l dă, iar în altele – accidental (de-abia sau de abia, n-am sau nu am).

—Cratima redă rostirea în tempo rapid a derivatelor cu prefixele ne- şi re- de la teme care încep cu îm-, în- şi, neliterar, a compuselor cu prepoziţia de de la acelaşi tip de teme, notând afereza lui î- la începutul cuvintelor de bază (ne-mpăcat, ne-ncetat, a re-mpărţi, a re-ncălzi, faţă de rostirea în tempo lent: neîmpăcat, neîncetat, a reîmpărţi, a reîncălzi; de-mpărţit, de-nmulţit, faţă de deîmpărţit, deînmulţit).

—Ea leagă articolul hotărât enclitic sau desinenţa de cuvintele greu flexionabile în cazul:numelor literelor şi sunetelor:x-ul, x-uri; substantivelor provenite din numerale cardinale notate cu cifre: 10-le ,,nota 10”, 11-le „echipa de fotbal”; împrumuturilor şi numelor de locuri a căror finală prezintă deosebiri între scriere şi pronunţare: bleu-ul; Bruxelles-ul; dandy-ul, pl. art. dandy-i (nu dandi, pl. art. dandii); show-ul, show-uri.

—Cratima poate lega unele cuvinte care se repetă identic (doar-doar, foarte-foarte, încet-încet, mai-mai, poate-poate, prea-prea) sau cu unele modificări (încet-încetişor, singur-singurel).

—Se recomandă ataşarea fără cratimă a articolului sau a desinenţei la împrumuturile – chiar neadaptate sub alte aspecte – terminate în litere din alfabetul limbii române pronunţate ca în limba română: boardul, boarduri; clickul, clickuri; trendul, trenduri.

                                                                                                                                       Vom continua

corect-i-si-a
Reclame

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

SUS ↑

profesorderomana.wordpress.com

"Limba şi legile ei dezvoltă cugetarea" (M. Eminescu)

Alina Blagoi

Consiliere si psihoterapie Alina Blagoi

profesorderomana.wordpress.com

"Limba şi legile ei dezvoltă cugetarea" (M. Eminescu)

Alina Blagoi

Consiliere si psihoterapie Alina Blagoi

profesorderomana.wordpress.com

"Limba şi legile ei dezvoltă cugetarea" (M. Eminescu)

Alina Blagoi

Consiliere si psihoterapie Alina Blagoi

%d blogeri au apreciat asta: